În Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, credincioșii fac pregătirile necesare pentru sărbătoarea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Participarea la slujbele specifice, Deniile, nu lipsesc din programul creștin ortodoxilor.
Joia Mare are o însemnătate deosebite și se spune că este ziua în care sunt prăznuite patru aspecte: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtaşaniei (Euharistia), rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.
Slujba din cadrul bisericii
În cadrul slujbei din Joia Mare sunt citite cele 12 evanghelii ale patimilor Mântuitorului. Procesiunea religioasă cuprinde Denia şi Vecernia care sunt unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Cele 12 denii sau pericope evanghelice arată suferințele prin care a trecut Iisus Hristos și fac pomenirea Sfintelor patimi ale Mântuitorului.
Tradiții din popor pentru Joia Mare
Postul Paștelui este considerat cel mai lung și aspru din punct de vedere al alimentației iar joi, înainte de Învierea Domnului este interzis să se consume oțet și urzici. Se spune că atunci când Mântuitorul era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi. Mai mult, spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet: de aici obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post. Tradiţia spune că din acest moment nu se mai bat clopotele, ci doar toaca.
Pregătiri culinare
Gospodinele încep pregătirile pentru această sărbătoare și înroșesc ouăle, pregătesc cozonacii și pasca. Pasca se face din făină albă cernută în tava specială. Cojile de ouă folosite la pască nu se aruncau și nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbăta Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile și puii aveau să fie păziţi de păsările prădătoare peste vară.
Joia Mare/Joia Patimilor/Joimărița
Demult, cândva, se spunea că până la această dată femeile trebuiau să termine de tors cânepa. Joimăriţa mergea pe la femeile leneşe să vadă cât au lucrat, iar dacă le prindea dormind, le facea neputincioase tot anul. Câteodată, o femeie bătrână mergea pe la casele în care locuiau fete mari şi dadea foc cânepii netoarse.
Nici copiii nu scăpau de tradiții în această zi, uneori erau unşi pe faţă cu negreală, mergeau să le îndemne la muncă pe fetele gata de măritat şi să primească oua pentru încondeiat de Paşte, spunând:
„Câlţii / Mâlţii / Toarse câlţii; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate ţolul să ţi-l văz! / Şi de-l ai, / Să te-nduri şi să ne dai / Cele ouă-ncondeiate / De acolo din covate”.
Denia celor 12 Evanghelii
În Joia Mare, dimineaţa, oamenii obişnuiesc să meargă la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească. Seara, creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii, unde se îmbracă haine de doliu, făcute din pânză albă şi cusute cu negru. Tot în Joia Mare se duce la biserică pâine, care va fi sfinţită de preot, stropită cu vin şi împărţită enoriaşilor în noaptea de Înviere. În Vest, dacă o familie prepară painea pentru Paşte, aceasta este adusă cu vase noi.
Bervolo.ro shopping mereu la îndemână!
